măsură s.f. I 1 dimensiune, mărime, proporție, <fam.> calibru, <înv.> mărie¹, mărire, <fig.> scară. Dormitorul are o măsură normală. 2 mărime, număr. Poartă măsura 37 la sandale. 3 mărime, talie. Și-a cumpărat o rochie pe măsura ei. 4 (muz.) battuta, cadență, metru, ritm, ritmică (v. ritmic), tact, <înv.> încheiere, metrică², timp. Măsura acestei melodii este rapidă. 5 limită, <fig.> margine. Totul are o măsură. Răbdarea mamei nu are măsură. 6 (înv. și pop.) v. Măsurare. Măsurat¹. Măsurătoare. 7 (milit.; reg.) v. Recrutare. 8 (concr.; metrol.; reg.) v. Baniță. Dublu-decalitru. 9 (geogr.; înv.) v. Cotă. Nivel. 10 (geom.; înv.) măsură împrejur v. Circumferință. Perimetru. II 1 chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, înțelepciune, judecată, minte, moderație, ponderație, rațiune, sobrietate, tact, temperanță, <livr.> continență, <rar> cuminție, moderanță, temperare, <înv. și pop.> socoteală, socotință, trezie, <pop.> chiteală¹, potriveală, scumpătate, <fam.> schepsis, <înv. și reg.> sfat, <înv.> chibz, încheiere, modestie, sămăluire, socoată, socotire, tocmeală, cumpănire, echilibru, <fig.; rar> cumpănă, cumpăneală, <fig.; înv. și reg.> devlă. Păcat că nu a avut în tinerețe măsura pe care o are acum, la bătrânețe. 2 fig. reținere, rezervă. Îi invidiază măsura în comportare. III fig. (înv.) 1 v. Capacitate. Forță. Posibilitate. Putere. Putință. 2 v. Anvergură. Capacitate. Competență. Destoinicie. Pregătire. Pricepere. Seriozitate. Valoare. Vrednicie.