Definiția cu ID-ul 1257026:
Tezaur
MĂSLUIRE1 s. f. Acțiunea de a m ă s l u i. 1. Cf. m ă s l u i (1). Cf. POLIZU, PONTBRIANT. D., DDRF. 2. Cf. m ă s l u i (2). O astfel de măsluire a oracolului n-ar rezolva nimic. C. PETRESCU, V. 41, cf. BOGZA, A. Î. 568. – Pl.: măsluiri. – V. măslui.