mălură s.f. I (fitopat.) cărbune, tăciune, <pop.> arici¹. Mălura este o boală a plantelor, provocată de ciuperci parazite. II (bot.) 1 (pop.) v. Barba-împăratului (v. barbă). Năgară. Neghină. Zizanie (Agrostemma githago). 2 (art.; reg.) mălura-bălții v. Peniță (Myriophyllum spicatum și Myriophyllum verticillatum).