Definiția cu ID-ul 1253867:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂCĂRĂU subst. (Regional) Mîner cu care se învîrtește roata sau crucea grindeiului la fîntînile cu gîrlici. Cf. TDRG, COMAN, GL. - Și: mîcáláu subst. COMAN, GL. – Etimologia necunoscută.