Definiția cu ID-ul 919924:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÎNDRUȚ, mîndruți, s. m. (Popular) Diminutiv al lui mîndru1; iubit. Bădița cel sărăcuț, Zău, acela mi-i drăguț, Că, zău, ăla mi-i mîndruț. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 38.