mârâi [At: LB / V: (reg) ~răi, mărăi, ~roi / Pzi: mârâi, 3 ~e, ~ește / E: mâr + -âi] 1 vi (D. câini) A scoate sunete guturale, aspre, care arată iritare. 2 vi (D. oameni; fig; prt) A vorbi neclar, printre dinți, manifestând nemulțumire, enervare. 3 vi (D. oameni, pex) A vorbi neclar, printre dinți Si: a bombăni, a mormăi. 4 vt A spune ceva în silă, pe un ton posac, nemulțumit. 5 vi A protesta. 6-7 vir (D. copiii mici) A scânci. 8 vi (Ban; d. moară) A hârâi în timpul funcționării.