mârlan¹ s.m. (mai ales deprec.) bădăran, grobian, grosier, grosolan, mitocan, mojic, <livr.; deprec.> plebeu, <pop. și fam.; deprec. sau peior.> cotârlă, mârlănoi, mocârțan, mocofan, modârlan, țopârcă, țopârlan, țurlan, <pop.; deprec.> pahonț, <fam.; deprec. sau peior.> cocalar, mârlă², mârlete, pastramagiu, țăran, țărănoi, <reg.> ghirghiș, huțupan, năvleg, <reg.; deprec. sau peior.> ghiorlan, mocan¹, mocănete, mocodan, modârlă, modârlău, modoran, modrig, modrigan, mogâldan, necunoscător, târlan, târlă, țuțuian, <înv.> gros, <înv.; deprec.> domuz, <deprec. sau peior.> meltean, <fig.> necioplit, <fig.; pop. și fam.; deprec.> porc, porcan, <fig.; reg.; deprec. sau peior.> râtan, <arg.> ciorbalău, gherțoi, martalog, momârlan. Mârlanii sunt evitati de oamenii de bun-simț.