Definiția cu ID-ul 24891:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂNĂTURĂ, mânături, s. f. (În credințele populare) Farmec, vrajă; p. ext. boală pricinuită de un farmec, de o vrajă care i s-a făcut cuiva. [Var.: mâitu s. f.] – Mână + suf. -ătură.