mânzălău sm [At: PAMFILE, I. C. 280 / V: ~zal~, ~njă~ / Pl: ~ăi / E: mânz + -ălău] (Reg) 1 Mânz (1) de doi ani Si: (reg) mânzotean. 2 (Pop; îe) A umbla ~ după cineva A nu se dezlipi de cineva. 3 Vițel care este aproape de a fi înțărcat. 4 Vițel de un an Vz mânzat (1). 5 (Irn) Burlac bătrân. 6 Mânz (14).