Definiția cu ID-ul 1292583:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mântui2 (a ~) (a termina) (pop.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. mântui, 3 mântuie, imperf. 1 mântuiam; conj. prez. 1 și 2 sg. să mântui, 3 să mântuie