mânios, -oasă adj., s.f. I adj. 1 (mai ales despre oameni) furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverșunat, mâniat, obstinat, pornit, <rar> înfurios, <pop.> burzuiat, îndrăcit, năbădăios, oțărât, <fam.> burzuluit, morcovit, zborșit, <înv. și reg.> scârbit, <reg.> hropșit, năvârlios, turvinos, <înv.> firetic, <fig.> negru, turbat, <fig.; pop. și fam.> oțetit, <fig.; fam.> montat, zbârlit. 2 (înv.; despre acțiuni, manifestări, atitudini etc. ale oamenilor) v. Dușmănos. Inamic. Inamical. Neprietenesc. Neprietenos. Ostil. Potrivnic. Rău. Răutăcios. Vrăjmaș. II s.f. (j. folc.; reg.) v. Mușama.