mâncătură sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: mânca + -(ă)tură] 1 (Îvr) Mâncare (1). 2 (Înv) Spoliere. 3 (Înv) Jaf. 4 (Rar) Rosătură de viermi, de cari etc. 5 Eroziune a solului, mai ales sub acțiunea apei. 6 (Trs) Bulboană. 7 (Reg; îs) ~ bătrână Galerie veche într-o mină. 8 (Reg; lpl) Galerii săpate de șoareci, în care aceștia adună proviziile. 9 (Reg) Carie dentară. 10 (Reg) Urmă lăsată de anumite boli care distrug țesuturile organismului. 11 (Reg) Sifilis. 12 (Reg) Erizipel. 13 (Reg) Cancer. 14 (Reg) Mâncărime (1). 15-16 (îe) A avea ~ de limbă A avea mâncărime (3, 4) de limbă. 17 (Pop; îs) ~ de inimă Boală de care suferă în special copiii și care se manifestă prin dureri de stomac.