Definiția cu ID-ul 1361480:
Tezaur
MUȘCHIULÉȚ s. m. Diminutiv al lui m u ș c h i2; (rar) mușchișor. V. m u ș c h i2 (2). Despică [porcul] apoi pe șira spinării, îi scoate greabânul, mușchii, „mușchiuleții porcarului”, "iepurele'', toate măruntaiele. MUSCEL, 104. – Pl.: mușchiuleți. – Mușchi2 + suf, -ulei.