MUZICALITATE (< muzical) Particularitate îndeosebi a poeziei rezultînd din armonia, aliterațiile, ritmul, cadența, intonația versurilor. Caracteristică poeziei lui Eminescu, a lui Al. Macedonski, G. Coșbuc, Dimitrie Anghel, a lui G. Bacovia, I. Minulescu ș.a. Ex. Peste vîrfuri trece lună, Codru-și bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. (M. EMINESCU, Peste vîrfuri) Răsună din margine de tîrg Un bangăt puternic de armă. E toamnă... metalic s-aud Gorniștii, în fund, la cazarmă... (G. BACOVIA, Toamnă)