mutație sf [At: I. IONESCU, P. 191 / V: (iuz) ~iune / Pl: ~ii / E: fr mutation, lat mutatio, -onis] 1 Trecere oficială a unui bun de la un proprietar la altul. 2 Schimbare oficială de domiciliu sau de sediu. 3 Îndeplinire a formelor legale în vederea schimbării domiciliului sau a sediului. 4 Înregistrare a unei schimbări intervenite în statutul personal sau de serviciu al unei persoane din câmpul muncii sau în situația militară a cuiva. 5 Transformare radicală. 6 (Blg) Apariție a unui caracter genetic nou într-un organism, care reflectă o modificare ereditară corespunzătoare a materialului ereditar nuclear. 7 (Lin) Transformare sistematică a unei serii de sunete în altele. 8 (Lin; îs) ~ consonantică (sau a consoanelor) Transformare de ansamblu a consoanelor oclusive, astfel încât fiecare serie este substituită cu alta. 9 (Spc) Schimbare a vocii copiilor, în perioada pubertății. 10 (Ccr) Viză de mutare.