MUTATOR s. n. Aparat sau instalație care transformă energia electromagnetică de o anumită formă în energie electromagnetică de altă formă, fără ca în procesul acestei transformări să intervină o fază intermediară. Mutatoarele au o utilizare strict energetică, nesubordonată producerii sau transmisiunii vreunui semnal. LTR². Elementele principale ale mutatorului: . . . tuburi cu arc și catozi de mercur sau redresoare uscate. DER. – Pl.: mutatoare. – Din fr. mutateur.