mutare s.f. I (predomină ideea de mișcare din loc, din poziția inițială) 1 clătinare, clătinat¹, clintire, deplasare, mișcare, urnire, <înv. și reg.> clătire. Mutarea dulapului din locul lui s-a făcut cu greutate. 2 deplasare, strămutare, <fam.> trambalare, <înv.> locomutare. În frig, când aștepți pe cineva, mutarea dintr-un loc în altul este indicată pentru a nu îngheța. 3 mutat, permutare, permutație, strămutare, strămutat¹, transfer, transferare, <livr.> translocație, <înv.> translație. Mutarea cu serviciul în capitală i-a schimbat viața. 4 mutat, strămutare, <livr.> demenajare. Mutarea familiei în altă localitate se va face în această vară. 5 <înv.> ridicare. S-a impus mutarea corturilor sinistraților pe panta dealului din cauza creșterii apelor. 6 deplasare, schimbare. Mutarea accentului pe vocala din prima silabă a cuvântului a modificat sensul acestuia. 7 (reg.) v. Oierie². Stână. Târlă. 8 (înv.) v. Adăpost. Așezare. Casă¹. Cămin. Domiciliu. Locuință. Sălaș. II (predomină ideea de înlocuire sau de schimbare, de transformare) 1 schimbare, <înv.> schimbătură. Mutarea locului de plecare în excursie a fost anunțată în ultimul moment. 2 abatere, deviație, deviere, modificare, schimbare. Mutarea cursului râului a fost necesară pentru protejarea satului de inundații. 3 (înv. și pop.) v. Metamorfozare. Metamorfoză. Modificare. Mutație. Prefacere. Preschimbare. Schimbare. Transfigurare. Transformare. 4 (înv.) v. Înlocuire. Schimb. Schimbare.