mustăcios, ~oasă [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~teci~, ~tețos / Pl: ~oși, ~oase / E: mustață + -ios] 1-2 a (D. oameni) Care are mustață (1) (mare). 3 a (D. unele cereale) Al cărui spic are țepi lungi și subțiri. 4 a (D. unele plante) Cu mustață (15). 5 sfa Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 6 sfa Melodia după care se execută mustăcioasa (5).