MUSON s. m. Vînt tropical care bate timp de șase luni dinspre mare spre uscat și alte șase luni în sens contrar. Vînturile cu orinduială schimbate numite muzoni. AMFILOHIE, G. F. 144^v/12, CÍ. GENILIE, G. 109/19, DRĂGHICEANU, C. 122, COSTINESCU, PONI, F. 185, MEHEDINȚI, G. F. 36, ALEXI, W. Musonii din India . . . suflă vara de la mare spre uscat și iarna de la uscat la mare. CIȘMAN, FIZ. I, 555. – Pl.: musoni și (rar, n.) musoane (DRĂGHICEANU, C. 122). – Și: (greșit) muzon s. m. – Din fr. mousson.