Definiția cu ID-ul 1356565:
Tezaur
MURITORESC, -EASCĂ adj. (Învechit, neobișnuit) Făcut de muritori (2), al muritorilor. Pronia dumnăzăiască calcă socoteala muritorească. CANTEMIR, IST. 295. – Pl.: muritorești. – Muritor + suf. -esc.
MURITORESC, -EASCĂ adj. (Învechit, neobișnuit) Făcut de muritori (2), al muritorilor. Pronia dumnăzăiască calcă socoteala muritorească. CANTEMIR, IST. 295. – Pl.: muritorești. – Muritor + suf. -esc.