MURARE s. f. Acțiunea de a (se) m u r a. 1. Cf. m u r a (1). Cf. POLIZU , PONTBRIANT, D., COSTINESCU, LM, DDRF, ALEXI, W. 2. Cf. m u r a (2). Păstrarea peștelui. . . , murarea se face în salamură. PAMFILE, I. C. 73. 3. Cf. m u r a (3). Prin . . . murarea nutrețurilor, unitățile socialiste din agricultură și gospodăriile țărănești pot să-și asigure pentru hrana animalelor în tot timpul iernii un nutreț foarte valoros. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2 771, cf. DER. – V. mura.