muntenesc, ~ească [At: URECHE, ap. TDRG / Pl: ~ești / E: muntean¹ + -esc] 1-2 a (Îoc câmpenesc) De (la) munte. 3-5 a Care aparține (Munteniei sau) muntenilor¹ (5-6). 6-8 a Privitor (la Muntenia sau) la munteni¹ (5-6). 9 a Care provine din Muntenia. 10 a (Înv; îs) Țara Muntenească Țara Românească. 11 a (Îs) Stânjen ~ Veche unitate de măsură a lungimii, egală cu 1,96 m. 12 a (Trs; îs) Curcubetă ~ească sau bolovan ~ Pepene galben. 13 a (Îs) Mere ~ești (rotunde și coadișe) Specie de mere² (1). 14 sf (Reg) Soi de struguri cu boabe mari și zemoase și cu mulți sâmburi. 15 sfa Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 16 sfa Melodie după care se execută munteneasca (15).