Definiția cu ID-ul 1353799:
Tezaur
MUNDIRAȘ s. n. (Ieșit din uz) Diminutiv al lui m u n d i r. Un biet căprar . . . numai în mundirașu lui cel alb . . . tremura, sărmanu, ca de năbădăici. ALECSANDRI, T. 47. – Pl.: mundirașe. – Mundir + suf. -aș.
MUNDIRAȘ s. n. (Ieșit din uz) Diminutiv al lui m u n d i r. Un biet căprar . . . numai în mundirașu lui cel alb . . . tremura, sărmanu, ca de năbădăici. ALECSANDRI, T. 47. – Pl.: mundirașe. – Mundir + suf. -aș.