munci vb. IV. I intr. (despre oameni) 1 (de obicei urmat de determ. introduse prin prep. „la”, care indică obiectul muncii) a lucra, <pop. și fam.> a meșteri, <înv.> a meșterui. Toată ziua muncește. Muncește de dimineață la motorul mașinii. 2 (urmat de determ. introduse prin prep. „la”, „cu”, care indică opera căreia cineva i se dedică sau uneltele utilizate) a lucra, <fam.; glum.> a presta. Muncește la noul său roman. Muncește cu mistria. 3 a activa, a lucra. Muncește în cadrul armatei. II 1 refl. (despre oameni) a se canoni, a se căzni, a se chinui, a se forța, a se frământa, a se necăji, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui, a se trudi, a se zbuciuma, <înv. și pop.> a se nevoi, <pop.> a se sârgui, <fam.> a se năuci, <înv. și reg.> a se păzi, a se strădănui, <reg.> a se păsmăngi, a se siruli, a șpărui, <înv.> a năsli, a se osârdnici, a se osârdui, a se volnici, a vorovi, <grec.; înv.> a se energhisi, <fig.> a se sfărâma, a se zbate, <fig.; înv. și reg.> a se lupta, <fig.; reg.> a se zoii, <fig.; înv.> a se învălui. Se muncește de câteva ore să rezolve o problemă, dar nu reușește să-i găsească soluția. 2 tr. (despre senzații, stări etc.; compl. indică oameni) a chinui, a frământa,<înv. și reg.> a osândi, <fig.> a apăsa, a consuma², a devora, a măcina, a mistui, a mușca, a opresa, a râcâi, a roade, a seca, a sfredeli. Îl muncește situația în care se află. 3 refl. (despre oameni) a se obosi, a se osteni, a se trudi, <înv. și pop.> a se nevoi, <pop.> a se coțobăni, <fig.> a asuda. Se muncește să câștige cinstit o pâine. 4 tr. (înv. și pop.; compl. indică oameni) v. Canoni. Căzni. Chinui. Martiriza. Schingiui. Tortura. 5 refl. (înv. și pop.; despre oameni) v. Pătimi. Suferi. 6 refl. (pop.; despre oameni) v. Căuta. Încerca. Sili. Strădui. Vedea. 7 refl. (fiziol.; reg.) v. Screme.