Definiția cu ID-ul 1353354:
Tezaur
MUNCÉLNIȚĂ s. f. (Învechit, rar) Loc de tortură, de chin. Locul cel de supt pămînt [este] muncelniță celor fără lege, necuraților. DOSOFTEI, ap. TDRG. - Pl.: muncelnițe. – Munci + suf. -elniță.
MUNCÉLNIȚĂ s. f. (Învechit, rar) Loc de tortură, de chin. Locul cel de supt pămînt [este] muncelniță celor fără lege, necuraților. DOSOFTEI, ap. TDRG. - Pl.: muncelnițe. – Munci + suf. -elniță.