Definiția cu ID-ul 921630:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUNCEL, muncele, s. n. Munte mic, deal, colină făcînd parte dintr-un șir de înălțimi asemănătoare. De la amiază o luaseră pe un drum îngust, care se strecura întortocheat pe sub muncele și prin văi. SADOVEANU, O. I 12. Ștefan-vodă... la luptă purcedea Peste munte și muncel Cu tot codrul după el. ALECSANDRI, P. III 158. Pe cel deal, pe cel muncel, Se ivește-un voinicel. ȘEZ; XXI 51. – Pl. și: (m.) muncei (SBIERA, P. 179).