Definiția cu ID-ul 1351415:

Tezaur

MUMBAIEGiU s. m. Comisar turc care organiza mumbaiaua; (rar) mubaiegi-aga. Banii mumbaiegiului ce au avut să ia. . . pentru chiria șeicelor de zahareaua împărătească (a. 1693). ȘIO II2, 85. 15 000 tal. s-au dat la bumbaiegiul de la Silistra, plata șeicelor ce duc zahareaua împărătească la Beligrad (a. 1693). id. ib. Pînza de saci ce au venit ferman ca să dăm la mumbaiegiii de la Dîrstor și de la Rușciuc și de la Nicopole (a. 1693) id. ib., cf. TDRG. – Pl.: mumbaiegii. – Și: (învechit) bumbaiegiu s. m. – Din tc. mubayaaci.