mulțumi [At: CORESI, EV. 60 / V: (înv) mălțemi, mânțămi, (îvp) -țămi, (îrg) ~țemi (reg) munțămi / Pzi: ~mesc / E: cf ngr εἰς πολλὰ ἔτη „la mulți ani”] 1 vi (Trs; ccd; îf mulțămi) A rosti o urare către cineva. 2 vi (Trs; ccd; îf mulțămi) A închina paharul cu băutură. 3 vi (Spc) A saluta pe cineva, urându-i bună ziua. 4 vi (Însoțit de un vocativ sau ccd; la Pzi: 1, 4; folosit ca formulă stereotipă, cu valoare de interjecție, nuanța de acțiune fiind ștearsă) A răspunde cu recunoștință, căldură etc. la un salut sau la o urare. 5 vi (La Pzi: 1, 4; folosit ca formulă stereotipă, cu valoare de interjecție, nuanța de acțiune fiind ștearsă) A exprima recunoștința pentru ospitalitate, pentru un dar, un ajutor, un sfat etc. 6 vi (Înv; ccd) A-și exprima aprobarea pentru acțiunile cuiva Si: a admite, a aproba. 7 vt (Pgn) A satisface. 8 vt A bucura. 9 vt A da satisfacție prin activitatea, prin faptele, prin valoarea sa etc. 10 vt A face pe placul cuiva. 11 vt (C. i. o nevoie, o cerință etc.) A împlini cu prisosință. 12 vr (Udp „cu” sau, îvp , „de”, „pe” ori „în” sau de c „să”) A fi, a se considera sau a se declara satisfăcut, bucuros. 13 vr A se îndestula cu... 14 vr A nu pretinde prea mult, a se limita la... 15 vr (Îvp) A socoti că a avut destul din... 16 vr (Îvp) A renunța la... 17 vr (Îvp; udp „de”) A se sătura. 18 vt (Îvp; udp „cu”, care arată felul) A acorda o despăgubire. 19 vt (Reg) A datora recunoștință.