MULTIFORM, -Ă adj. Care are sau poate avea mai multe forme, aspecte, înfățișări. Cf. COSTINESCU, BARCIANU. De la cleștarul alb de rocă și pîn' la amfora de lut, Bogate cupe multiforme chemau pe oaspeți la băut. ANGHEL-IOSIF, C. M. II, 81. Ceea ce importă. . . e realizarea uniformă sau multiformă a metrului în chestiune. L. ROM. 1959, nr. 2, 67. – Pl.: multiformi, -e. – Din fr. multiforme.