MUL¹ s. m. (Latinism învechit) Catîr. Mulul. . . este mînzul de la un măgar și o iapă. J. CIHAC, I. N. 56/6. Capitala provinciei Mancia are. . . asini și muli. LAURIAN, M. IV, 83/16, cf. ARISTIA, PLUT. Am pe-acolo Douăsprezece iepe, supte încă De muli nedomoliți. MURNU, O. 71. – Pl.: muli. – Din lat. mulus, -i.