2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
muftangiu sm vz muftagiu
muftagiu sm [At: POLIZU / V: ~angiu, ~togiu / Pl: ~ii / E: tc müfteci] 1 (Înv) Cămătar. 2 (Pex) Om zgârcit și meschin.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muftogiu sm vz muftagiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
muftagiu, muftagii, s.m. (înv.) cămătar.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MUFTANGÍU s. m. v. muftagiu.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUFTAGÍU s. m. (Învechit) Cămătar; p. e x t. om zgîrcit, avar sau, f i g., meschin (4). Cf. POLIZU, CIHAC, II, 597, BARCIANU. – Pl.: muftagii. – Și: muftangiu (BARCIANU, GHEȚIE, R. M. 270), muftogiu (DDRF) s. m. – Din tc. müfteci. Cf. scr. m u f t a ğ i j a „chilipirgiu; parazit”.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: muftangiu
muftangiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: muftagiu
muftagiu substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
muftangiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
muftogiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)