dexonline

2 intrări

6 definiții

Explicative DEX

mucenicește av [At: MINEIUL (1776), 105^v2/11 / E: mucenic² + -ește] (Înv) Ca un mucenic² (1).

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

mucenici vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~cesc / E: mucenic²] (Rar) A martiriza (1).

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Sinonime

MUCENICI vb. v. martiriza.

mucenici vb. v. MARTIRIZA.

Tezaur

MUCENICEȘTE adv. (Învechit) Ca un mucenic² (1), în felul mucenicilor². Împodobit m[u]ceniceaște. MINEIUL (1776), 105^v2/11. Să o lăudăm cu credință, muceniceaște. ib. 184^v1/11. Unii sfîrșindu-să muceniceaște. VARLAAM-IOASAF, 64^r/19. – Mucenic² + suf. -ește.

MUCENICI vb. IV. T r a n z. (Rar) A martiriza (1). Cf. COSTINESCU. Cu cît trupul este mai mult mucenicit, cu atît sufletul își capătă puteri nebănuite. CIAUȘANU, R. SCUT. 62. – Prez. ind.: mucenicesc. – V. mucenic ².

Intrare: mucenicește

mucenicește

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

Intrare: mucenici

mucenici verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT406)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) mucenici	mucenicire	mucenicit mucenicitu‑	mucenicind mucenicindu‑	singular	plural
		(a) mucenici	mucenicire	mucenicit mucenicitu‑	mucenicind mucenicindu‑	mucenicește	muceniciți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	mucenicesc	(să) mucenicesc	muceniceam	mucenicii	mucenicisem
	a II-a (tu)	mucenicești	(să) mucenicești	muceniceai	muceniciși	muceniciseși
	a III-a (el, ea)	mucenicește	(să) mucenicească	mucenicea	mucenici	mucenicise
plural	I (noi)	mucenicim	(să) mucenicim	muceniceam	mucenicirăm	muceniciserăm mucenicisem
	a II-a (voi)	muceniciți	(să) muceniciți	muceniceați	mucenicirăți	muceniciserăți muceniciseți
	a III-a (ei, ele)	mucenicesc	(să) mucenicească	muceniceau	muceniciră	muceniciseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)