6 definiții pentru mucenie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mucenie sf [At: VARLAAM, C. 150 / V: măce~, mâce~ / Pl: ~ii / E: srb mučenje, rs мучение] (înv) 1 Martirizare. 2 Loc unde era torturat sau ucis un mucenic2 (1).
măcenie sf vz mucenie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mâcenie sf vz mucenie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MUCENIE s. v. martiraj, martiriu, mucenicie, supliciu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mucenie s. v. MARTIRAJ. MARTIRIU. MUCENICIE. SUPLICIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂCENiE s. f. v. mucenie.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mucenie
mucenie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
măcenie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mâcenie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.