MOȘNENIE s. f. (Mold.) Moștenire. Cela ce va răni pre altul... nu-ș va piiarde moșneniia (m o ș i i a MUNT.). PRAV. Cînd ... acest moșnean nu va griji de dîns ..., acesta-ș va piiarde moșneniia (m o ș t e n i r e a; MUNT.). PRAV. Etimologie: moșnean + suf. -ie. Vezi și moșan, moșancă, moșnean, moșneni, Cf. o c i n i r e, r ă m ă ș i ț ă (1), u r i c (1).