MOȘCOLÍT, -Ă adj. (Prin Transilv.) Murdar, plin de noroi. Mîndruluț cu mîndre multe. . . Cînd vii și pe la mine, Face-ți-se ziuă bine, Moșcolit ești ca ș-on cîne. BÎRLEA, C. P. 67. [Albiturile] sînt moscolite, negre. ALR I 640/200. – Pl.: moșcoliți, -te. – Și: moscolít, -ă adj. – V. moșcoli.