Definiția cu ID-ul 1343281:
Tezaur
MOZĂCI vb. IV. R e f l. (Învechit, rar) A face ceva în silă, fără chef. Fiule, cînd înveți carte, învață bine, nu te mozăci, nici te încurca cu mintea (a. 1745). IORGA, S. D. XV2, 217. – Prez. ind.: mozăcesc. – V. mozac.