mozolí, mozolesc, v.t.r. 1. A mesteca îndelung; a molfăi. 2. A (se) săruta: „Și ie [Fata Pădurii], când o prins p-on fecior ce-o avut drăguță, apoi l-o dus și l-o drăgostit și-atâta l-o mozolit până-o fost mai mort” (Bilțiu, 2007: 268). – Din magh. majszol „a molfăi” (DEX, MDA).