MOTOFOLI vb. IV. R e f l. (Regional) A se tăvăli (în noroi), a se murdări (tăvălindu-se). Cf. BUGNARIU, N. Îl ridică cocișul tot năclăit și mociofolit de tină. COM. SAT. V, 98, cf. com. din STRAJA-RĂDĂUȚI. Să moŝofăl'iră-n tŝină. GREGORIAN, CL. 59, cf. BL IV, 93. Se motofălește în imală. ALR, II 5 686/36. – Prez. ind.: motofolesc. – Și: motofălí, mociofolí, mocíofălí vb. IV. – Probabil formație onomatopeică.