MOTÉL s. n. Construcție special amenajată în afara orașelor, pe autostrăzile cu circulație intensă, care asigură cazarea călătorilor și parcarea (sau gararea) vehiculelor pentru o perioadă scurtă de timp. În așezările mai pitorești și mai ferite de zgomot, aflate de-a lungul drumurilor sau în apropierea orașelor, își vor face apariția motelurile – unități de cazare prevăzute cu baruri de zi, bufete etc. SCÎNTEIA, 1966, nr. 6912. Motelul a devenit o noțiune de mult cunoscută: hotelul pentru automobiliști. FLACĂRA, 1967, nr. 9, 18. – Pl.: moteluri. - Din eng. motel.