Definiția cu ID-ul 1341147:
Tezaur
MOSTOC s. n. (Regional) Scîndură așezată vertical la capătul podului de la lotcă, pentru a opri căderea peștelui în fundul lotcii; (regional) fundătoare. Cf. ANTIPA, P. 468. – Pl.: mostoace. – Din rus. мосток.
MOSTOC s. n. (Regional) Scîndură așezată vertical la capătul podului de la lotcă, pentru a opri căderea peștelui în fundul lotcii; (regional) fundătoare. Cf. ANTIPA, P. 468. – Pl.: mostoace. – Din rus. мосток.