Definiția cu ID-ul 1339062:
Tezaur
MORĂRÍE s. f. (Rar) Morărit (1). Atunci, urmă dînsa, te vei fi pricepînd și la morărie ? SLAVICI, V. P. 12. Mare lucru nu e. . . morăria. id. ib. 12, cf. CADE, DM, H XII 32. – Și: (regional) murăríe s. f. H X. 507. – Morar1 + suf. -ie.