2 intrări

5 definiții

Explicative DEX

morofleancă sf vz morofleacă

morofleacă sfs [At: L. COSTIN, GR. BĂN. 140 / V: ~ancă / E: ns cf fleac, flenc] (Ban, Olt) 1 Țuică slabă. 2 Om sau animal prost.

Regionalisme / arhaisme

morofleacă, s.f. (reg.) 1. țuică slabă. 2. om sau animal prost.

Tezaur

MOROFLEÁNCĂ s. f. v. morofleacă.

MOROFLEÁCĂ s. f. (Prin Ban. și Olt.) 1. țuică slabă. Cf. L. COSTIN, GR. BĂN. 140, BUL. FIL. II, 178. 2. Om sau, p. e x t., animal prost. Omul ăsta e o morofleacă. L. COSTIN, GR. BĂN. 140, cf. ALR II 3 721/836. – Și: (2) morofleáncă s. f. ALR II 3 721/836. – Etimologia necunoscută. Cf. f l e a c, f l e n c.

Intrare: morofleancă
morofleancă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: morofleacă
morofleacă substantiv feminin
substantiv feminin (F76)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moroflea
  • morofleaca
plural
  • morofleci
  • moroflecile
genitiv-dativ singular
  • morofleci
  • moroflecii
plural
  • morofleci
  • moroflecilor
vocativ singular
plural
morofleancă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.