Definiția cu ID-ul 1339839:
Tezaur
MORMÎNTĂTÓR s. m. (Neobișnuit) Cioclu, gropar. Cf. BARONZI, L. 97. – Pl.: mormîntători. – Mormînta + suf. -(ă)tor.
MORMÎNTĂTÓR s. m. (Neobișnuit) Cioclu, gropar. Cf. BARONZI, L. 97. – Pl.: mormîntători. – Mormînta + suf. -(ă)tor.