MORFOLÓGIC, -Ă adj. 1. Care se referă la forma și structura organismelor animale și vegetale sau a materiei anorganice, la corelațiile dintre ele, la modificările lor etc. Organele . . . de reproducție în sensul morfologic sînt membre foliare modificate și dispuse așa, ca să poarte elementele reproducției: gametele. GRECESCU, FL. 3. Presupuneam, pe baza caracterelor morfologice, că cea mai mică [acvilă] ar fi mascul. LINȚIA, P. II, 168. Funcțiunea hematopoetică a măduvei osoase poate asigura o compoziție morfologică normală a sîngelui. PARHON, B. 38. Clasificarea norilor. . . pe bază morfologică, adică după forma lor. CIȘMAN, FIZ. I, 556. Din punct de vedere morfologic, acest proces tectonic. . . prezintă cea mai mare importanță. MG I, 151. ♦ (Rar) Care se referă la alcătuirea, la structura societății. Avînd în vedere că această clasificare trebuie să corespundă în totul realității lucrurilor. . . nu rămânea decît ca această operațiune să se facă în mod morfologic, studiindu-se cu amănunțime caracterele și dezvoltarea fiecărei forme șociale, oricît de neînsemnată ar părea. PETICĂ, O. 468. 2. (Lingv.) Care aparține morfologiei (2), privitor la morfologie. În toate aceste abateri nu e vorba de cine știe ce schimbări fonetice sau particularități morfologice introduse sub influența vreunui dialect local. BUL. COM. IST. I, 135. Mijlocul morfologic cel mai des folosit în limba noastră este modificarea aspectului formal al cuvintelor. IORDAN, L. R. 247, cf. id. STIL. 144. Cu cît o limbă este mai săracă din punct de vedere morfologic, cu atît mai mare este dependența cuvintelor ei de context. SCL 1954, 226. Avem a face cu adoptarea toponimicelor la sistemul morfologic al limbii sau al graiului. ib. 1958, 341. Nici în celelalte limbi romanice nu există o corespondență morfologică perfectă între toate formele de singular și toate formele de plural.. LL I, 104. Dacă e relativ ușor să reconstruim cuvintele și formele morfologice, faptele de sintaxă sînt mult mai greu de reconstruit. GRAUR, L. 19, cf. id. ib. 193. Normele morfologice și sintactice ale limbii literare actuale. L. ROM.. 1959, nr. 1, 6. – Pl.: morfologici, -ce. – Din fr. morphologique.