morcov s.m. (bot.) 1 Daucus carota sativa; <reg.> moroc, mure, rădăcină-dulce. 2 (reg.) morcov-de-câmp = morcov-galben = morcov-sălbatic v. Rușinea-fetei (v. rușine) (Daucus carota și Daucus silvestris); morcov-de-deal v. Scaiul-dracului (v. scai) (Eryngium campestre); morcov-porcesc v. a Nap-porcesc. Nap-turcesc. Topinambur (Helianthus tuberosus); b Gulie (Brassica oleracea gongyloides); morcov-sălbatic v. Limba-șarpelui (v. limbă) (Peucedanum latifolia); (la pl.) morcovi-albi v. Cartof (Solanum tuberosum). 3 (anat.; arg.) v. Falus. Membru. Membru viril. Organ genital masculin (v. organ¹). Penis.