MORATORIU, moratorii, s. n. (în economia capitalistă) Amînare de plată a datoriilor unui comerciant, acordată înainte sau după declararea lui în stare de faliment; suspendare sau amînare cu caracter general a plății datoriilor publice sau particulare, acordată prin lege. ◊ (Adjectival, în expr.) Dobînzi moratorii = dobînzi socotite de la data acordării moratoriului pînă la plata datoriilor. Daune moratorii = despăgubiri care se acordă în caz de întîrziere de plată a unei obligații și care încep să se calculeze din momentul trimiterii somației.