moratoriu [At: LM / P: ~ri-u / Pl: ~ii / E: it moratorium, lat moratorium, ger moratorium] 1 sn (Ecn) Amânare a plății datoriilor publice și particulare scadente, stabilită prin lege pe un anumit timp sau pentru perioada existenței unor împrejurări speciale. 2 a Care ține de moratoriu (1). 3 a Referitor la moratoriu (1). 4 a (Îs) Dobânzi ~ii Dobânzi socotite de la data acordării unui moratoriu (1) până la achitarea datoriilor. 5 a (Îs) Daune ~ii Despăgubiri care se acordă în caz de întârziere a plății unei obligații și care se calculează din momentul trimiterii somației. 6 sn (Pgn) Întrerupere a unei acțiuni sau activități.