MORALICEȘTE adv. (Rar) 1. După regulile moralei. Plagiatul acesta de la începutul culturii romînești nu se poate caracteriza, moralicește, ca un furt. IBRĂILEANU, SP. CR. 91. 2. Sub raport moral sau spiritual, sufletește; moralmente. Nu puteam decît să cîștig moralicește. NEGRUZZI, S. I 318.