2 definiții pentru monoterm
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MONOTÉRM, -Ă adj. (despre transformări fizice) în care sistemul nu schimbă căldura decât cu o singură sursă, la o temperatură determinată. (< fr. monotherme)
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
monotérm adj. m., pl. monotérmi; f. sg. monotérmă, pl. monotérme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: monoterm
monoterm adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: MDN '08, DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)