monopol [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~ie / Pl: ~uri / E: ger monopol, fr monopole, cf ngr μονοπώλιον] 1 sn Drept exclusiv pe care îl are cineva, de obicei statul, de a dispune de ceva, de a efectua ceva. 2 a Fabricat de o întreprindere de stat care deține un monopol (1). 3 sn (Iuz) Rachiu fabricat de o întreprindere de stat care deținea un monopol (1). 4 sn Asociație de capitaliști care concentrează în mâna lor cea mai mare parte din producția și desfacerea unor produse importante, cu scopul stabilirii unor prețuri ridicate și al obținerii unor profituri mari. 5 sn Privilegiu exclusiv, de drept și de fapt, pe care-l posedă un individ, o întreprindere sau un organism public de a fabrica, de a vinde sau de a exploata anumite bunuri și servicii. 6 sn (Fig) Drept exclusiv pe care și-l arogă cineva.